ace de mătase

sfinţeşte-i durerea

2012-02-02T13:37:00.003-08:00

nu răutatea lor o mâhneşte
ci străduinţa cu care se chinuie
să-i cureţe
coroana de spini

sunt doar o bufniţă albă
am inima cusută de sâni
ceva mai mult
decât stafia unui înger într-un
om de rând

şi dacă tot n-ai să poţi
să-i asculţi inima niciodată
ucide-o
ucide-o cu ce vrei
numai ucide-o odată

statui într-un sicriu de sticlă

2012-02-02T13:37:00.001-08:00

căutau apa din sufletul pietrei
cuvinte sfinţite
pe un pat de flăcări văd cum ard

două statui
într-un sicriu de sticlă fluturi
căutându-şi floarea vinovată
de cursul istoriei

aceeaşi clipă astrală
văzută
de fiecare prin imperiul celuilalt

nu ne ajunge trupul cucerit
palmă cu
palmă

frumoasă alcătuire

copacul respira între ei

recunoaştere

2012-02-02T13:36:00.001-08:00

zburau la marginea zării
pasărea din umbră îi chema
atunci şi acum ispită
cădeau
printre aripile ei cădeau
obosiţi de viaţă
nepricepuţi
în ochiul dimineţii

timpul trebuia vindecat
îşi gândeau întâlnirea - copii
bătrâni încălzindu-şi mâinile
sub frunze
sub pământ neumblat
printre furnici cu aripi trecute
prin sânge şi cenuşă
orice puteau fi
numai sânge şi cenuşă
nu...

salvează-te de tine

2011-12-05T07:42:00.001-08:00

într-un târziu vei înţelege

viaţa nu-i decât un pumn de cenuşă
sub un cer sculptat de păsări

tu ca un somn fără cuib
într-o formă de cruce

nimeni nu te strigă
nimeni nu-ţi cunoaşte cetatea

vei trage prin orbi ca un Christ
după tine noaptea

sufletul va continua zbaterea
pasăre în ochiul altui copac

inexplicabil

2011-12-05T07:41:00.001-08:00

gând atins de gând
din gând cuvânt în cea mai frumoasă poezie
crin imperial mă vede cu sufletul

firesc ar fi să înceapă să ningă
să existăm oriunde uitaţi
îmblânzind cu sunete versul

mări oarbe tresar în fereastră
mi-e sete de aer

hibernare calmă în braţele lui
timpul se năruie
orele au gust de cerneală

când nu pot vorbi scriu
pe o jumătate de inimă
scriu
o linişte ce se zbate

.

solitudine

2011-12-05T07:40:00.003-08:00

din frică de moarte
ne creştem un trup
în umbre spălat
tăcut în sufletul alb
locuieşte un lup

poveri de cuvinte
pe umeri mi-ajung
când strig
aş vrea să auzi numai tu
priveşte-mă vie
icoană pe lemn încă nu

albastră zăpadă
te clatini
alerg între viaţă şi moarte
pe buze se-închină sărate
doar lacrimi

.

ceramică

2011-12-05T07:40:00.001-08:00

nu voi fi lângă el
să-i încălzesc urechea în dimineţi ploioase
nici când flacăra unei stele
îi va săgeta spatele
nu voi fi acolo nici când o melodie îl va urmări obsesiv
între două amintiri nici
când mintea
sufletul
glasul
îi vor trece în vene
însetate

va strânge la piept viaţa
închipuindu-şi că sunt în camera alăturată
că sfârşitul lumii este aproape
şi ultima dorinţă

ce toamnă Doamne!

cu frunzele purtaţi-vă blând

.

andante

2011-12-05T07:39:00.003-08:00

tulburat mi-e sufletul adâncit
în tăcerile trupului
când simte înfrigurat nebunia fiecărui gând
ziua caut metal
să te atrag într-o bătaie de inimă
şi aerul se curbează în cercuri
mă împart la tine şi nu-mi rămâne nimic
timpul nu se mai scurge
pot doar să mi te amintesc
viu
respirând
trupul meu de petale

.

sunt un rând

2011-12-05T07:39:00.001-08:00

...printre rânduri
un poem fără titlu
fiecare pas e o combinaţie de sunete
în căutarea echilibrului pierdut
zidul mă arde în spate
pielea se îmbracă-n ceară
până în vârful degetelor
am învăţat un mod minunat
de a-mi răcori buzele cu apă fierbinte
mă îndrăgostesc
trec pe roşu cuvinte de teamă
să nu mor ucisă de punct
de prea multă metaforă cânt
amestec fascinant de ficţiune şi evadare
în vis admirabilă carte
de citit
şi de scris

.

în bătaia lunii

2011-12-05T07:37:00.001-08:00

îîntreabă marea
de ce traversăm Tibetul desculţi
eu ca o coastă împunsă
tu ca o cruce de care atârnă Iisus
simt valuri de gheaţă în loc de răspuns
în loc de aer vânt
sărută-mi muntele din tâmplă
înfrânţi vom intra mai adânc
în deşertul cuvânt
anume făcut să îngheţe
o singură dorinţă în două imperii
ascunse
inimi în bătaia lunii

.

ai aflat deja

2011-09-10T06:13:00.001-07:00

poemul de mâine nu va mai fi la fel
se va înghesui sub o aripă frântă
cum se ascunde vara în
luciul castanelor căzute
peste care alunecă uitată
o umbră

frământ cuvintele în palmă
împrăştiindu-le pe asfalt
să-mi aducă porumbeii gândurilor
înapoi din înalt cu o privire

voi acoperi fereastra închisorii
cu ultimele tale cuvinte
mâna mea va duce la ochi degetele
cu care îţi scriam my love
pe frunte

ce dimineaţă iubite

un cuib de viespi
cafeaua şi un scaun gol
în jur zăpezi de amintiri
neîncepute

aer orb

2011-06-15T10:41:00.000-07:00

să iubeşti infinit să iubeşti

cu ochii învinşi în faţa vântului
mormânt de tăcere să fiu ocean
numai aşa m-ai crede cetate
în cetatea altui deşert
nu vorbi scrie nu simţi gândeşte
pe întuneric nu visa atinge
inspiră pentru toate voi fi

un foc intr -un aer singur si gol

nevăzător te-ar vrea soare
cu mâna pe creştet taină
după orbire dă pagina

Conversie

2011-05-19T02:31:00.000-07:00

mi-e gândul zbor neterminat

spre Tine

un mers timid încercuit de ploaie

deriva unui puf de păpădie

nevinovat

împrăştiind mirare

prin univers

la capătul privirii

divine taine mă ademenesc

morgane umbre cad în palma ierbii

abandonate lumii pământeşti

secundă sunt

în zbor neîntrerupt

un bob de rouă îmi îngroapă cerul

departe

sus

lumina-mi dă în floare

şi-n pulberi se preface

tot misterul

.

El

2011-05-19T02:28:00.000-07:00

avea respiraţia tăiată

Cuvântul îi trecea prin ochi

ca o dâră de fum

prin faţa altarului

nu, nu era de piatră

era un turn al cărui ceas

se oprise

şi soarele cu iubire

îl ancorase de cer

aiurare

2011-03-23T14:19:00.000-07:00

mi-e dor de tine-n fiece secundă
fântâna mea cu vise a secat
m-am risipit în vânt
şi lângă mine
nici umbră nu-i
cu cerul
să mă-mpart

nu mă cunosc
din mine-s jumătate
nisipul clipei îl adun şirag
pe ţărmul mării tale
într-o scoică
aş vrea să pot
spre somn să mă retrag

să am puterea
prefăcută-n verde
încet prin vene, sevă
să-ţi străbat
pecetluindu-ţi buzele cu alge
să-ţi las pe limbă gustul meu
sărat

mi-e dor de tine
iartă-mi aiurarea
de-atâta primăvară ameţesc
şi mi se pare că te văd în ierburi

de fapt

doream

să-ţi spun

că ...

Mov ruginiu

2011-03-04T08:49:00.000-08:00

Ştii, dragul meu
Deja la mine-i toamnă
Cu iz de levănţică scuturată
Mă rugineşte-n mov
Şi mă condamnă
Să ard mocnit
De timp îngenuncheată
Licori sălcii
M-adorm ca nişte hoaţe
Captivă într-un fluture de gând
Străină
Eu
Cu sufletul în braţe
Mă dărui clipei
Prefăcută-n prund
Ştiu, dragul meu
Tăcerea mea te doare
Ţi-e noaptea mare
Într-o lume mică
Nebun, mă cauţi
Cu înfrigurare
C-adie-n jur
Parfum de levănţică

scrie-mi

2011-02-09T03:49:00.000-08:00

scrie-mi despre tăcerile tale

exfoliate de cuvinte care nu mai încap

în bezna smălţuită cu alb

despre iluzii însufleţite
suflate în carne cu limbă de moarte

vorbeşte-mi despre întrebările tale
încoronate de emoţii
despre tărâmurile îndumnezeite de
fluturii singurătăţii

mâinile noastre ştiu alfabetul iubirii
de la primul până la ultimul sărut
te ascult

Iluminare

2009-12-23T22:28:00.001-08:00

fruntea să se plece să luăm aminte
mersul către rai a-nceput să doară
călcăm în picioare munţii de morminte
oasele din albii au ieşit afară

cântă-n cetini vântul colinde de jale
cântă şi amarul din suflet îl scurmă
în cauşul palmei plânge-o lumânare
pentru cei din urmă dintre cei din urmă

de prea multă ceaţă ochii ni se-nchid
de prea întuneric nici cărare nu-i
veşnicia lumii se naşte-n colind
pacea şi lumina-n galben de gutui

Poveste de Craciun

2009-12-02T11:08:00.002-08:00

Se-ntunecă afară a ninsoare
Iar vântul suflă-n cetini a colind
Se-aprind în cer lumini de sărbatoare
Reverberenţe magice în gând

În casă simt miros de mere coapte
Şi-a scorţişoară aburită-n vin.
Rătăcitor prin gânduri mai străbate
Câte un dor fugarnic şi străin

Se-amestecă cu fulgii din ninsoare
Vrăjit de ei, se simte iar copil...
Ar vrea să-i scrie Moşului scrisoare
Să vină şi la el cu sacul plin!

Dar nu cu jucării sau alte lucruri,
Nici cu brăduţ în vârf cu lumânări.
Atât ar vrea: să nu mai fie singur
La ceasul magic dintre sărbători…

Se-aşterne liniştea peste pamânt,
Afară-i totul alb de la ninsoare...
Păstrez scrisoarea netrimisă-n gând
Şi-un suflet de copil într-un om mare.

Rătăcit

2009-12-02T11:08:00.001-08:00

timpul mă pierde
în nuanţe albite de vreme
încă îmi eşti
rătăcitul ce-mi fuge prin vene

un ultim sărut
răsuceşte mătasea în fire
cu dor nevăzut,

o funie mă leagă de tine

şoaptele tale
izvoare ascunse sub gene
în care mă scald
departe de umbre perene

culoarea rănită
se frânge-n poemul ce-l scriu
şi plânsul ei roşu
te-ngroapă de viu!

Poemul nescris in cuvinte

2009-12-02T11:06:00.000-08:00

a nins prima oara iubite,
cu fulgii desprinşi din poveşti
zăpada se-aşează cuminte
pe ramuri, pe gândul că-mi eşti

uimită de-atâta ninsoare
tăcerea loveşte în geam
ca ultimul semn de-ntrebare
îmi eşti, mă mai ştii, te mai am?

e greu să găseşti drum spre mine
nu-i urmă prin alb nepătat
în cameră-i cald şi e bine
secundele-n ceasuri se zbat

privesc cum se lasă-nserarea
se-aprinde lumină-n fereşti
iubite, ascultă-mi chemarea
şi vino să-mi spui iar poveşti

a nins prima oară iubite
cu stele brodate-n argint
poemul nescris în cuvinte
îşi cântă silaba-n colind!

Linistea unui poet

2009-12-02T11:03:00.000-08:00

Nu tulbura liniştea unui poet
ar fi ca atunci
când smulgi pene din aripile unui înger
care te locuieşte tăcut,
uitat de toate anotimpurile

Nu,
nu tulbura liniştea unui poet
pentru ca atunci
cuvintele tale
nu vor mai avea unde să încolţească,
n-ar creşte până la cer
şi înapoi

pentru ca aşa sunt ele ,
cuvintele:
se hrănesc
doar cu suflet de poet

Ultima scrisoare

2009-12-02T11:02:00.000-08:00

Ieri te-am văzut pe un peron în gară
C-un geamantan... cu chipul abătut
Poate-aşteptai un personal de seară..
Priveai absent, nu m-ai recunoscut

Nici n-aveai cum..mi-i fruntea argintată
Iar zâmbetul de mult nu mi-e ce-a fost
Nu mi-e nici trupul cum a fost odată...
Să te salut n-ar fi avut un rost

Şi-am înţeles atunci, întâia oară
Că soarta mi-a cântat un trist refren
Te-am aşteptat, făcându-mi viaţa gară,
Să te întorci cu urmatorul tren

Ce-ţi scriu acum e ultima scrisoare
Eşti liber să-ţi alegi un alt destin
Cu geamantanu-n mâini în gara mare
Rămai ce-ai fost mereu: un clandestin!

Anotimpuri

2009-12-02T10:08:00.000-08:00

încă o toamnă s-a pierdut în ceaţă
ce timp, ce orologiu, ce ninsoare..
în anotimpuri care-mi curg pe faţă
strângâdu-mi mâinile a închinare

mă copleşeşte iarna cu troiene
ce alb, ce întâmplare, ce minune..
ca inocenţa dintr-o altă vreme
uitată într-un colt stingher de lume

vor înverzi iar gândurile toate
ce vis, ce dezmorţire, ce rasfăţ...
ca o speranţă încolţită-n noapte
în mugurii ce tremură a dezmăţ

şi-mi strâng cauşul de nisip în mâna
ce cantec, ce lumină, ce parfum...
la anotimpuri să rămân imună
îmi voi ascunde verile în sân!

Parfum

2009-10-25T09:43:00.000-07:00

Ţi-aş trece dintr-un gând într-altul
Să-ţi curg prin vene elixir
Când nopţile-şi agaţă-n stele
Veşmântul negru de satin.

Şi ţi-aş cuprinde chipu-n palme
În lung sărut l-aş îmbrăca
Să dau culoare clipei nude
Ce-şi lasă semn pe tâmpla ta.

Ţi-aş contura cu ochii-nchişi
Răspuns la ultima-ntrebare
Şi-aş sta ascunsă pe sub gene
Închisă într-o răsuflare.

Dorinţă de ţi-aş fi, aproape,
În vis, eu m-aş preface-n fum
Alunecând pe lângă tine,
Suav, ameţitor parfum...

Cersetori de iubire

2009-10-13T13:35:00.000-07:00

pe aleea tăcută, printre frunze şi crengi..
unde ceaţa ne strânge între braţele-i reci,
căutăm rataciti un răspuns prăfuit
care-aşteaptă de-o vară să ne fie rostit

câte toamne împietrite, câte vagi aşteptări,
câte clipe uimite de atâtea-ntrebări..
rătăciţi printre ele, pironiţi de vreun semn
suntem primii minţiţi de egoul de lemn.

mai deschidem un ochi să privim înapoi
nu avem nici măcar trei cuvinte la noi..
exista o silaba dar si ea s-a uscat
de prea multă uitare, de prea mult aşteptat

ne oprim împietriţi cu privirea în zare
nu mai ştim cum a fost ultima-mbraţişare..
şi rămânem absenţi cu o mână întinsă -
cerşetori de iubire dintr-o vară promisă!

Renastere

2009-10-13T13:23:00.000-07:00

am să mă nasc a doua oară

din scoica-n care m-ai păstrat

ce-a stat cu mâlul drept povară

pe fundul mării de smarald

a doua oară mă voi naşte

ca semnul unei întrebări

ce încă-şi caută răspunsul

împrăştiat în patru zări

cănd mă voi naşte a doua oară

o să ne ştim: şi eu….şi tu

ca două clipe efemere

dintr-un feeric déjà vu

cu un sărut vom şti că suntem

ne-om respira încet şi rar

prin mine iţi vor creşte aripi

prin tine mă voi naşte iar

urmele pasilor mei

2009-10-13T10:51:00.000-07:00

Ai sa ma cauti, asta stiu,
Prin coltul tau de suflet rece
Si-ai sa-ti doresti din nou sa fiu
A sufletului tau pereche

De cate ori in seri pustii
Vei vrea ca Ene sa te-adoarma
Ai sa ma vezi tacuta. Stii..
Exact ca-n acea zi de toamna!

Vei cere timpul inapoi
Divinitatii, si-ai sa tremuri
La gandul ca noi amandoi
Vom fi din nou ca-n alte vremuri.

Nebun vei rascoli-n genunchi
Prin frunze ninse pe alei,
Sa strangi iar clipele manunchi
Pe urmele pasilor mei!

Necuvinte

2009-10-13T10:48:00.000-07:00

In dreptul meu cuvintele sunt goale
In jur tacerea isi ridica dig.
Stinghere intr-un colt stau trei vocale
Ce-si tremura singuratatea-n frig!

Astept ca surdo-mutii. Doar un semn.
As sti ca in tacere ne vorbim.
Un semn de intrebare trist.. dar demn
Ar spune clar ca inca ne iubim!

Dar tu-mi vorbesti in mii de necuvinte
Imbalsamand tacerea asta grea
In fraze albe, seci, nedeslusite..
Sa le ascult?.. Simt ca n-as mai putea!

Esti singur acum

2009-10-13T10:40:00.000-07:00

pe buzele-mi arse inca mai simt
parfum de magnolii in floare
atingerea tandra a sarutului tau
cu gust de cirese amare

inca mai am rasfirate prin par
alinturi, dorinte.. si soapte
si-a ta mangaiere pe umarul gol
la tainica ora de noapte

adieri de matase in noptile reci
s-au pierdut..unde oare?
esti singur acum si iubirea ti-o ineci
in lichior de cirese amare

Legata la ochi

2009-10-13T10:26:00.000-07:00

m-am hotarat sa merg
cu ochii inchisi...
desculta
pasind incet prin zapada
acestei ierni
venita prea devreme

Sa povoc invidia
acelor de ceasornic
convinsa fiind
ca tristetea
isi va cauta in graba umbrele
si va dori
cel mai mult
in momentul acela
sa scape de mine...

Cai albi

2009-10-13T10:22:00.000-07:00

îmi pun urechea la pământ
s-ascult încet cum trece clipa,
simt cai cu alba coamă-n vânt
că-mi sfarmă timpul cu copita!

ţin ochii-nchişi, să nu-i zăresc!
doar zgomot surd în colbul dens..
e prea târziu să mă feresc
din drumul lor c-un singur sens!

îi las s-alerge-n jurul meu..
sunt liberi calea sa-şi aleagă!
eu, cu urechea la pamânt
ascult cum creste un fir de iarbă!

Zadarnic

2009-10-13T10:14:00.000-07:00

atât ne suntem: doi străini
de parcă în vecie
iubirea nu ne-a fost în mâini
izvor de apă vie...
în dor adânc s-au înecat
corăbiile toate,
şi cât de mult ne-am depărtat
ca să ne fim aproape!
dar în deşertul dintre noi
pustiul se adună
şi orice pas e în zadar
să mai fim împreună!

Să nu te îndrăgosteşti de mine..

2009-10-09T13:34:00.000-07:00

Să nu te-ndrăgosteşti de mine...
de toate, toamna-i vinovată
că-şi picură prin stropii grei
un galben cum n-a fost vreodată!

Să nu te-ndrăgosteşti de mine...
n-ai să mă poţi ţine în frâu,
mă-mprăştii ca o adiere,
mă pierd ca macii-n lan de grâu!

Să nu te-ndrăgosteşti de mine...
eu voi pleca cu primul tren
condus de vântul ce mă duce
din raiul tău, într-un infern!

Să nu te-ndrăgosteşti de mine...
dar ce tot spun ?...mi-e drag că-mi eşti..
şi nu-mi doresc mai mult pe lume
decât să ştiu că mă iubeşti...

Cantec de dragoste

2009-10-04T11:36:00.000-07:00

un nor am fost ...
acuma ning,
zapada ce in palma-ti plang
si ma topesc
si ma preling
si de fierbinte ma transform
in abur fin
si-apoi in nor..

eu,
nu stau locului
...de dor!