5 dec. 2011
andante
tulburat mi-e sufletul adâncit
în tăcerile trupului
când simte înfrigurat nebunia fiecărui gând
ziua caut metal
să te atrag într-o bătaie de inimă
şi aerul se curbează în cercuri
mă împart la tine şi nu-mi rămâne nimic
timpul nu se mai scurge
pot doar să mi te amintesc
viu
respirând
trupul meu de petale
.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Rodica Dascălu - Mioara Băluță, "Frunze sub un ștergător de parbriz" sau "despre cum "omul este verigă între Dumnezeu ...

-
jurnal de zi de foame timpului lângă umăr ridicăm o groapă aproape perfectă ieri am sărbătorit sfântul timp o văduvă inocentă cât un m...
-
nu voi fi lângă el să-i încălzesc urechea în dimineţi ploioase nici când flacăra unei stele îi va săgeta spatele nu voi fi acolo nici c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu