
atât ne suntem: doi străini
de parcă în vecie
iubirea nu ne-a fost în mâini
izvor de apă vie...
în dor adânc s-au înecat
corăbiile toate,
şi cât de mult ne-am depărtat
ca să ne fim aproape!
dar în deşertul dintre noi
pustiul se adună
şi orice pas e în zadar
să mai fim împreună!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu