ceremonial în verde şi mătase

uneori scriu pe trestii
cum aş scrie pe o sabie de samurai
 .
lipsită de voce
sunt zile în care cred
că cerul e stăpânul singurătăţii
iar eu o dungă
prelinsă pe o coapsă de inox
 .
pentru cel ce iubeste moartea
nu aş putea fi niciodată mai mult
decât acest verde mormânt din care
se aude uneori o muzică ciudată
 .
am sânge verde pe mâini
 .
o să înnod deasupra rănii
acest garou de mătase
.
într-o parte eu de cealaltă…