18 mar. 2012

chiar şi El e bărbat


ce tristă mi-e seara
iubite…ce fum...
ce flacără vie
te-nchide sub pleoape
duminica asta
nu are parfum şi nici amintire
cu tine
aproape
şi nu ştiu ce mână
ne scrie pe cruci
destinul cu litere mate
şi cât ai să poţi către mine
să urci
când tu eşti atât
de departe

mă rog lângă pragul
altarului tău
în jur sângerează secunde
dar poate în cer e un alt Dumnezeu
nu vede
şi nici nu aude
îţi scriu
mâzgălesc
tai cuvinte
mă zbat
tăcerea se-ncheagă
banală
dar cui să mă plâng
chiar şi El e bărbat
şi eu…
doar un strop
de cerneală

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rodica Dascălu -   Mioara Băluță, "Frunze sub un ștergător de parbriz" sau "despre cum "omul este verigă între Dumnezeu ...