11 ian. 2013

oricine oricând




ce-o mai fi și cu aceste cuvinte 
care îmi poartă gândul din om
în om întrebându-se 
oare ce am vrut să spun

cuvintele acestea 
cu botul cald și inima la vedere
seamănă cu tine
urcă se rotesc 
devin arbori
mă privesc

în corpul acesta
nu mai locuiește nimeni
iarba a crescut
orice pasăre poate veni 
oricând să-și lase puful puii 

viața își ține icoana iubirii 
pe piept
moartea și-a mai rupt o unghie...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rodica Dascălu -   Mioara Băluță, "Frunze sub un ștergător de parbriz" sau "despre cum "omul este verigă între Dumnezeu ...