Linistea unui poet

Nu tulbura liniştea unui poet
ar fi ca atunci
când smulgi pene din aripile unui înger
care te locuieşte tăcut,
uitat de toate anotimpurile

Nu,
nu tulbura liniştea unui poet
pentru ca atunci
cuvintele tale
nu vor mai avea unde să încolţească,
n-ar creşte până la cer
şi înapoi

pentru ca aşa sunt ele ,
cuvintele:
se hrănesc
doar cu suflet de poet