21 iul. 2013

flori și vânt în seama valurilor...*

scriu poezii de parcă m-aș ruga ploii
să-mi ude pământul să mă nasc iar
acolo unde cineva
știe să asculte plânsul păsării în aer
nimic altceva să nu picure
ca o pedeapsă trebuie întotdeauna
să aflu și niciodată să găsesc
pănă când voi înțelege că fiecare umbră
are un suflet și propria aură
în pieptul meu o să își facă loc
altă evă mai cochetă în mâna ei
oricare poet să-și lase
de aur semnul

înainte de a face
saltul în necunoscut
uită-te la mine undeva se nasc regine
vara dă cu ușa de perete
mie îmi mor fluturii unul câte unul
și e deja prea multă apă
și pământ nicăieri...

*

evident că mă asociez cu toate
sunt fulgere sunt copaci sunt râuri
sunt om și toate le fotografiez
și toate sunt prelungirile mele
pe care le înmulțesc cu o mie
și-o sută de sentimente
atenția și nemișcarea sunt
prietenii mei de-o noapte în care văd
carul mare la colțul fiecărei case
și floarea soarelui
liliacul nu mai are culoare oricât aș fi
dispus să plătesc abstinența e o virtute
din care nu te alegi cu nimic sau cu
o respirație mai mult decât un om obișnuit
și sfaturi să te miști
fără a merge niciunde...
*
așează-mă
la granița dintre cer și pământ
îți voi da un verb cu pânze
și metafora unei corăbii
de moarte să nu-ți fie frică
se trăiește din vânătoare
cineva este ucis la fiecare cântat de cocoș
singur vii singur pleci întotdeauna
îl înlocuiesti pe cel dintâi uitat
te amesteci printre uitați
cât mai poți întinde o mână îmbrățișează
fă pe cineva să nu plece
oprește planetele din mersul lor
chiar dacă te-ai trezi dintr-o dată gol
dă-ți un motiv să nu pierzi
și iartă...
*

de când au început să își facă oamenii cadouri
au început să râdă caii

dacă cineva îți dă o piatră păstreaz-o
și fă-i un porumbel dintr-un fluture
nici mai mult nici mai puțin
lasă vântul în seama valurilor
unui gând care nu îți cere nimic
să le usuce

poezia
e un cadou de bună voie altui gând
de care nu se râde
e un război în afara timpului care
te duce la o iubire din stele de paie
paturi pleduri și perne palide ceva japonez
ca într-un teatru de păpuși de o noapte
o întamplare fantastică
la care să nu ia parte secundele și nimeni
să nu te în-locuiască...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rodica Dascălu -   Mioara Băluță, "Frunze sub un ștergător de parbriz" sau "despre cum "omul este verigă între Dumnezeu ...