vânt închis în evantai...*

țigări mirosind
a ceasuri de perete pe mână
și vorbe de lux fără acoperire
nici un regret despre
comerțul cu fericire sau despre
fericirea comerțului într-un ritual
exaltat și mecanic
generația nouă trăiește
într-o nouă religie
împrumutată de pe calculator
.
pe egal nu se mizează se joacă
pe tăcere negru impar
o studentă cu fustă roșie rostogolește
o bilă împarte sentințe
în mijlocul deșertului e vremea
să percepem apele ca o valută forte
la paritate cu lumina și nisipul
.
Dumnezeu se arată fericit părăsit
și uitat Nu-i cer nimic
nici lui și nici pădurii
doar n-am venit aici să facem scânduri...
.
*
.
scriu fără acoperire
despre asemanarea tristă a unui vers gol
cu versurile zilei trecute
.
când plouă cu fructe stau cu ferestrele închise
poezia își pune nas de clown
îmi sare în față
râd
îi tremură hainele
nu și cuvintele
.
ne vânăm simultan
.
am ajuns o vânătoare de vânt
roșie pe mâini
roșie sub unghii
am avut mâna în vișine să nu mă vezi
le-am scos pe rând ochii
.
și vai
singurătatea acestui evantai
e numai de mine stricată...
.
*
.
o visez cu flori de vișin
o iubesc cu flori de cireș
am scris poezii peste poeziile ei
.
în elveția unde
nu se întâmplă nimic
ciocolata e mov
.
o iubesc cu poftă
ea știe
să se folosească de flori
și florile nu pot
decât să se bucure
.
să-i facă rod
pâine cu vin din spice de grâu
balsam nici râs și nici regrete
la 40 de zile dupa el moartea
.
culege pietre bolnave de roșu de râu
bolnave de ploaie și vânt
un bacovia închis
în conserve...
.
*
.
"în cădere vom râde" îmi spui
ca doi morți de curând dezgropați
pentru care sângele nu ar conta
fără dorințe
.
au cunoscut dragostea
sau poate au fost atinși de o apă subterană
vor gândi unii judecători căutând
în cărțile facerii urmele fericirii
.
în cădere vom râde am scris
versuri fără rost și totuși
câmpul ne va împărți în flori
și locul se va umple cu păsări...